Spectacolul celor 9 zile ale creativităţii şi talentului!

„Aş vrea ca lumea mea să fie atinsă de o iubire nemărginită, plină de darurile blândeţii. Să las gândurile mele să zboare lin, aproape să n-atingă niciun colţ al suferinţelor, iar de-acolo să atingă aripile unor îngeri,” îşi începe un puşti de 8 anişori povestea trăită la maxim în primele minute ale orelor de scriere creativă. Academia Creativităţii şi Talentului a fost primul modul care a adunat peste 50 de participanţi, copii, părinţi, mentori şi bunici. Ochii lor senini şi blânzi ca izvorul încălzit de soarele senin de munte, feţele lor minunate, minţile zburdalnice, fără ceas de oboseală au dat viaţă programului. Timp de 9 zile, atmosfera conacului era aprinsă de zgomot, activitate intensă, bucurie. Urmele lor au lăsat lacrimi de despărţire şi amintiri de neuitat.

Aproape pentru toţi, programul fără regulile părinţilor  însemna mult pentru ei. Bucuria câştigării Independenţei.  În faşa uşii, o blândeţe de copil, matur din privire din care izvorăşte sensibilitatea şi experienţele unui om mare declanşează pe loc o amintire de-acum trei ani, şi parcă, totuşi s-a schimbat ceva. „ Mă numesc Codrina şi am şase ani, se prezinta copila, sensibilă şi modestă dar impunând respect doar dintr-o privire. Ne invită un un mic spectacol, desfăşurat chiar în faţa bucătăriei, înainte de servirea gustării: dansează graţios şi declară vreau să devin balerină”. Acum are 9 ani. Acel film al balerinelor a fost doar un episod, o prezenţă, acum e din lumea poveştilor, a viselor. Lucrează la o carte. Mara, picătura perfectă de înger zâmbeşte senin şi nu îndrăzneşte să scoată o vorbă. Privirea ei îţi transmite tot, blândeţea şi calmul, mişcările ei sunt doar câteva litere dintr-un cuvânt al naturii ei. Trebuie doar să înveţi limba îngerilor ca să o pricepi. Se apropie şedinţa cu paşi repezi, se-aud deja mici proteste ale copiilor care doresc deja, din prima zi, de fapt, în a doua secundă să meargă la bazinul de înot. Sala de conferinţe, aşa cum le place copiilor să spună. Se spun regulile, se prezintă programul, mentorii. S-a uitat însă un detaliu foarte important pe care, Andrei ( 12 ani) ni l-a adus la cunoştinţă: “Dragi prieteni, mă adresez la cei care deja vin a patra oară în acest program sau de mai mulţi ani, haideţi să avem grijă de cei mici, să-i facem să se simtă bine”. Mesajul a fost imediat aprobat de întreaga sală, smungând ropote de aplauze.Atelierele de ştiinţe cu profesorul Florian Colceag, despre cum trăieşte natura şi cum influenţează stările sufleteşti, despre adevăratele comori pe care le distrugem sau le abandonăm şi se află în mediul înconjurător, despre familia copacilor şi modul lor de comunicare, despre înţelepciune şi iubire necondiţionată, paralela de feedback dintre piaţa umană şi cea a naturii care nu aşteaptă nimic şi aici s-a amintit, desigur despre condiţia efemeră a omului în raport cu eternitatea naturii, fie ea bătută de ploai, de gerul cumplit. Surprizele s-au ţinut în lanţ, fiecare zi a fost o bucurie a descoperirii, a fost ceva ce nu ar fi trebuit să aibe un final, ci o continuitate care să îmbrăţişeze lumea întreagă.

Sunt multe de spus, dar vă promitem un material mai pe larg.

Mulţumim în mod deosebit gazdei de la Câmpulung Muscel ( pensiunea Conacul de pe Deal) pentru condiţiile deosebite care ne-au fost puse la dispoziţie, mentorilor, invitaţilor şi nu în ultimul rând mulţumim copiilor şi părinţilor pentru participare. Ne vedem la întâlnirile lunare şi următoarele module!