• Emisiunea „Universul credintei”, realizator Victor Dochia, TVR 1

• Conferinta de deschidere din cadrul Campaniei de identificare si valorificare a potentialelor copiilor si a obtinerii de performata fara stres

• Emisiunea „Meditatii pentru parinti”, Radio Itsy Bitsy – Performante scolare fara stres

http://www.itsybitsy.ro/performante-scolare-fara-stres/

• Articol Educație complexă sau copil supradotat?, Revista „Femeia”, nr. 6, iunie 2016, de Nicoleta M. Dumitrașcu

Dincolo de satisfacerea nevoilor primare ale unui copil, fiecare părinte ajunge, mai devreme sau mai târziu, în punctul în care educația academică începe să primeze. Unii părinți pot avea copii de geniu fără să știe, alții aspiră la avea un copil de geniu. Există însă un număr în creștere de părinți care conștientizează că orice copil, având parte de educație complexă, poate depăși orice limită impusă de societate, statut, cultură etc. Ce înseamnă educația complexă și de unde se poate obține?

În România ultimilor ani au apărut diverse sisteme de educație vechi în Occident, dar noi și, uneori, controversate pentru autohtoni. Fie că vorbim de sistemul Montessori, Waldorf sau Kogaion, toate au la bază același principiu – educarea complexă, complementară și cooperantă a copilului.

Sistemul Kogaion, de exemplu, unul dintre cele mai noi în țară, a apărut având la bază o funcționalitate triangulară. „Kogaion asigură formarea unei personalități armonioase și independente, clădite la nivel fizic, emoțional, mental, spiritual și social, și creșterea încrederii și stimei de sine, ca bază a maximizării potențialelor native ale omului creator, capabil de înaltă performanță, dacă este ghidat corespunzător și i se pun la dispoziție toate resursele posibile‟, ne-a povestit Diana Antoci, fondatoarea Academiei Kogaion Gifted Academy.

Programe specifice

Academia Kogaion, ne-a povestit Diana Antoci, a apărut „într-o seară în care am simțit că fetei mele îi trebuie ceva mai mult de la mine și de la profesorii ei. Într-o singură noapte am scris programa unei tabere de vară, căci de aici a pornit, de fapt, ideea mea, iar la cinci dimineața i-am trimis proiectul domnului Profesor Colceag, fără să îmi fac din asta un scop. Aveam nevoie, pentru mine mai mult, de un validator, cineva competent în domeniul gifted education, care să-mi spună opinia sa. M-a surprins răspunsul lui aproape instant și deschiderea sa către a implementat imediat conceptul‟, își amintește Diana.

De aici, cu muncă, convingere și investiții constante, Diana Antoci a transformat un program de tabără de vară într-un afterschool, apoi o academie, iar acum este un sistem de sine stătător. Programele se adresează copiilor între 6 și 13 ani (clasa 0 – clasa a VI-a), dar există programe specifice pentru grupele de vârsta 3-6 ani, respectiv 14-18 ani, părinți și adulți.

Cele trei programe Kogaion (centrate pe dezvoltare personală, enrichment și parenting) funcționează prin relația triangulară mentor-părinte-copil, unde toți membrii implicați fac schimb de informație și evoluează împreună. Conceptul, fiind aparte, creează confuzii, iar majoritatea consideră că sunt programe dedicate copiilor supradotați, așa-numiți genii. Adevărul este departe de a fi acesta. Oricine poate deveni „supradotat‟.

Mihai – Când cunoașterea te deschide

Mihai (6 ani) frecventează cursurile Academiei Kogaion din luna decembrie 2015. Este un brunet chipeș, dar sfios, ai cărui ochi sclipesc de inteligență. Părinții lui au simțit nevoia de ceva mai mult pentru el. Cineva le-a recomandat cursurile domnului Prof. Florian Colceag. Ei s-au documentat temeinic despre asta și au ajuns într-o joi la o discuție de „principiu‟. Le-a plăcut ce au auzit și de a doua zi l-au adus pe Mihai la orele domnului Profesor, iar el nu a mai vrut să plece.

„Practic, am sesizat o schimbare în comportamentul lui Mihai aproape imediat. Aici s-a deschis față de toată lumea fiindcă nu există pedepse. El nu reacționează deloc bine la modelul strict, conservator, al învățământului de masă, și nu era suficient ceea ce făceam noi acasă. Modelul de educație de la Academie i-a arătat lui Mihai un alt mod de a fi, că poate învăța de plăcere, ca să zicem așa, și nimeni nu-l va pedepsi sau vătăma în vreun fel dacă se poartă natural. Nu zic că ai cum să schimbi mediul nostru de educație clasic, însă la vârsta la care este Mihai, trebuie să găsești un echilibru în toate. La școală învață după regulile rigide, aici învață cu distracție și libertate‟, povestește senină mama lui Mihai.

Echilibrul mai presus de toate

Având parte de acest echilibru între disciplină și libertate, Mihai a putut evolua în propria lui persoană. A descoperit că poate pune întrebări fără să fie certat, a învățat că poate cânta, râde și glumi în limita bunului-simț. Mai mult, Mihai a învățat respectul și considerația față de ceea ce spun colegii săi și să se simtă egal cu profesorul, nu inferior.

„Am avut surpriza la grădiniță‟, povestește tatăl lui Mihai, „să constatăm că părinții veneau la ședințăși așteptau să fie educați de către educatori. Noi considerăm că toți copiii au dorință mare de cunoaștere, o curiozitate avidă despre ceea ce îi înconjoară și am văzut că în școala de masă Mihai se inhiba și nu mai comunica cu noi. Cu mentorii de aici, căci sunt mai mult decât profesori, el descoperă lucruri noi – astronomie, istoria civilizațiilor, astrologie – noutăți în domenii variate, informații care și pe noi ne încântă și ajungem să facem schimb de informații cu el zilnic, ceea ce e minunat‟, adaugă el.

În plus, nivelul de socializare al băiatului a crescut. Unde mediul îi permite să se exprime liber, impactul afectiv a avut efecte benefice și în relațiile cu copiii. Înainte, povestește mama lui Mihai, el obișnuia să fie retras, fără să spună de ce anume nu voia să se manifeste. Acum, el se împrietenește mult mai repede și nu îi mai este teamă de repercusiuni. Fie că este afară, la școala de masă sau acasă, lui Mihai nu îi mai este frică de oamenii din jurul lui, de emoțiile lui și exprimă mult mai bine ceea ce simte în fiecare zi.

Rudi și Rici – Când privatul nu e nici el performant

Rudi (13 ani) și Rici (9 ani) frecventează atât cursurile Academiei, cât și cele ale unei școli private germane. De trei ani de zile, cei doi frați au parte, prin intermediul mentorilor Kogaion, de o educație calitativă. Mama lor, medic de formație, s-a decis să-și ducă băieții la cursurile alternative ale academiei fiindcă este adepta „calității în tot și-n toate. Și consider că părintele este responsabil exclusiv de tot ceea ce înseamnă creșterea copilului său‟.

„Consider că orice copil are nevoie și de o educație a simțurilor, a spiritului, în mod fundamental, nu numai o acumulare de cunoștințe și informații. M-am bucurat enorm când am cunoscut-o pe Diana (Antoci, fondatoarea Academiei Kogaion – n.r.) din momentul în care am închis telefonul primei noastre conversații telefonice, pentru că așa am aflat că există mulți oameni care simt și cred același lucru privind copiii lor‟, povestește mama celor doi frați.

Când se schimbă părintele

Frecventarea cursurilor nu a produs numai o schimbare fundamentală în dezvoltarea celor doi băieți, ci a produs o schimbare și în ceea ce îi privește pe părinți „fiindcă nu poți să ceri o schimbare efectivă în copiii tăi, dacă nu începi și tu, ca părinte, să te schimbi‟, menționează mama băieților.

„Programul triangular al academiei mi-a deschis o ușă pe care nu am să o pot închide vreodată. Stând pe lângă profesorul Colceag și ceilalți mentori, mergând la cursurile pentru părinți sau în taberele pentru părinți și copii, am învățat și eu și copiii să ne păstrăm vie întrebarea de ce?, să ne întrebăm cum funcționează lucrurile, ce legături există, să nu mai luăm totul așa cum este și să gândim. Prima schimbare majoră la băieții mei există și acum – nu le mai este rușine sau teamă să-și exprime punctul de vedere și să gândească singuri‟, adaugă mama lor cu mândre în glas.

Unul dintre primele lucruri pe care le-a învățat ea ca și părinte încă de la început a fost să se preocupe la modul cel mai profund al conceptului de cum se simt copii ei, ce trăiri emoționale au, ce le place cu adevărat și ce nu. În momentul în care a conștientizat și internalizat această noțiune, ceva s-a schimbat, a apărut o comunicare mai bună, o înțelegere mai profundă între membri familiei, o atenție semnificativă oferită și o prezență de spirit, oricât de puțin ar fi ea, semnificativă pentru copii.

„Îmi doresc ca băieții mei să fie fericiți și să fie ei înșiși, dar mai ales să fie umani. Asta îmi doresc pentru ei‟, concluzionează zâmbind mama lui Rudi și Rici.

Radu – De la plictiseală la automotivare

Mama lui Radu (9 ani) a decis să facă ceva în privința educației băiatului ei în momentul în care a venit într-o zi acasă și și-a găsit copilul stând în sufragerie, pe întuneric, făcând nimic. Expresia lui tristă, lipsa poftei de viață și totalul dezinteres față de ceea ce făcea la afterschool-ul unde era, au convins-o pe mama lui să găsească alternative pentru băiețelul ei.

La numai două săptămâni după ce Radu a început să frecventeze cursurile de educație alternativa Kogaion, mama lui a rămas uimită de schimbările care s-au produs în el. În fiecare dimineață se trezea și întreba bucuros dacă urma să meargă la „after‟. „În fiecare zi Radu ajunge obosit acasă, dar plin de satisfacție. Tăcerile din mașină, drumurile către casă, sunt altfel, mai pline de înțeles, dacă pot să zic așa‟, povestește mama lui.

Calitate, nu cantitate

„Radu a avut și ghinionul, ca să zic așa, de a fi la o școală cu nivel scăzut, iar eu nu am sesizat toate lucrurile la timp. Era plictisit, temele nu și le făcea cum trebuie, nu voia să povestească nimic din ce a făcut la școală. De când vine aici, mai ales după orele de matematică, română sau științe, este alt copil. Și pe mine m-au prins unele materii predate, cum sunt orele cu Prof. Colceag, unde află multe lucruri pe care nici eu nu le știu, iar pe drum pe școală îl pun să-mi povestească tot ce a zis domnul profesor, fiindcă și mie îmi place‟, spune ea râzând.

Mama lui Radu vrea ca el să evolueze într-o persoană complexă, diversificată. „Îmi dau seama că sistemul de aici îi oferă cunoaștere cu plăcere, iar el primește cu plăcere tot felul de informații pe care eu nu le știam nici măcar în clasa a șaptea. Totul este la un nivel mult mai înalt, iar mintea lui fragedă acumulează totul foarte repede, și este capabil să facă conexiuni diverse, să vadă în ansamblu, să se exprime mai bine‟, descrie ea, iar asta o ajutăși pe ea, în viața de zi cu zi, fiindcă nu mai trebuie să-și facă griji că nu are timp să facă temele împreună cu băiatul ei, dar poate să petreacă timp de calitate cu el atunci când se poate.

Frica care traversează generațiile

Pe un ton blând, cu o privire ascuțită și o atitudine sigură pe sine, Prof. Dr. Florian Colceag ne-a explicat motivul pentru care educația complexă a copilului trebuie să primeze înainte de orice și că important nu este standardizarea, serializarea și internalizarea de-a gata a unor informații existente, ci ce faci mai departe cu toate aceste informații.

„Copiii‟, spune Prof. Colceag, „au o capacitate uimitoare de stocare a informațiilor și reproducerea acestora în forme originale. Un copil supradotat este un copil supranormal, care a fost educat și învățat, principiile vieții fără să fie inhibat, cu blândețe, armonie, bunătate. Dacă el a fost crescut într-un astfel de mediu, nu a avut factori inhibitori. Dacă copilul are un părinte criticist, violent, el pierde această supranormalitate, supradotare. Copilul este copia părintelui. Deci, problema sunt părinții de fapt, iar părinții, în general, cred că sunt perfecți și nu trebuie să schimbe nimic la ei. Nu ai ce să le faci în acest sens‟¸ conchide domnul Profesor.

Sindromului Stockholm

Oamenii pierd foarte ușor bunul-simț, bunătatea și capacitatea de a face bine de-a lungul vieții, povestește Prof. Colceag, motiv pentru care societatea, mai ales cea românească, crește și își crește copiii sub influența sindromului Stockholm (acel comportament care apare atunci când victima unor abuzuri – psihice, fizice, emoționale – dezvoltă legături afective față de agresorul său, încearcă să-l copieze și pune nevoile agresorului mai presus de nevoile proprii).

„În general, oamenii care sunt foarte puternici sau foarte proști au o trăsătură comună – ei cred că lumea trebuie schimbată după chipul și asemănarea lor, în loc să se schimbe ei în funcție de lume‟, spune profesorul, și, cu ton de umor negru adaugă, „părinții sunt la fel în acest sens. Am întâlnit părinți care aveau copii excepționali și veneau cu ei la mine spunând că nu știu ce să se facă, îi duseseră la psihiatri sau psihologi, iar aceștia diagnosticaseră fără nici o jenă copiii cu Asperger sau autism sau ADHD. Ori copiii erau doar mai mult decât normal, erau supradotați și doar inhibau părinții‟.

„Dar‟, adaugă profesorul, „am întâlnit și mulți părinți devotați care mâncau pâine și beau doar apă, ca să-și permită să-și trimită copiii la concursuri internaționale sau la școli dezvoltate‟, părinți care realizaseră ce au nevoie copiii lor și făceau tot posibilul să le ofere exact acel lucru. Totul pornește de la mentalitatea familiei și de la cum procedează în modelarea copilului. „Nu există copii proști‟, susține Prof. Colceag, „ci doar copii abandonați, cărora nu li se dă atenția și grija cuvenită. Din cauza asta și din cauza fricii părinților copiii își pierd genialitatea‟.

„Este foarte complicată viața unui copil atunci când părintele umblă prin viața lui ca tramvaiul pe șine, pe o singură direcție‟, glumește Prof. Colceag. Asta nu ajută la dezvoltarea personalității și inhibă. Un copil are nevoie de o abordare holistică în educare și creștere ca să se împlinească ca personalitate, dar abordarea trebuie să existe cu dragoste, acceptare și blândețe. Atunci oferi o șansă incredibilitate copilului de a fi „de geniu‟ indiferent de unde vine.

Citat – Mihai – „Toți copiii au dorință mare de cunoaștere‟

Citat – Rudi și Rici – „Schimbarea începe cu noi, părinții, apoi cu copiii‟

Citat – Radu – „El primește cu plăcere tot felul de informații pe care eu nu le știam nici măcar în clasa a șaptea‟

Citat – Prof. Colceag „Părinți, fiți umani cu copiii voștri!‟